Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, luni, la cinci ani de închisoare cu executare, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Fost ministru al Tineretului şi Sportului, Ridzi a fost trimisă în judecată pentru fapte de abuz în serviciu şi infracţiuni informatice, scrie romaniatv.net.

Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Monica Iacob Ridzi a  primit de asemenea trei ani de interdicţie a drepturilor civile. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ridzi a mai primit şi alte pedepse, de 3 ani, 1 an şi 6 luni, 4 ani, 3 ani pentru alte infracţiuni. Pedepsele au fost contopite, urmând ca Ridzi să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani de închisoare cu executare. În plus, lui Ridzi i se aplică interzicerea unor drepturi civile pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei.

Alte condamnări în acest dosar au primit Ioana Elena Vârsta, fosta consilieră a lui Ridzi – 5 ani cu executare. De asemenea, Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009), a primit 2 ani şi 6 luni de detenţie cu executare.

Ceilalţi inculpaţi în dosar au primit pedepse cu suspendare: Marius Mărcuţă – 3 ani, Florin Cătălin Mircea – 2 ani şi 6 luni, Octavian Petru Dragomir – 3 ani, Claudia Radu – 2 ani şi 6 luni, Petre Toia – 3 ani, Daniela Elena Popa – 1 an, Bogdan Iacobescu – 3 ani, George Răzvan Nica Udangiu – 3 ani şi Marius Cristian Negrea – 3 ani.

Instanţa a obligat-o pe Monica Ridzi şi pe ceilalţi inculpaţi să plătească prejudiciul stabilit de procurorii DNA. De asemenea, judecătorii au menţinut sechestru asigurător pus anterior de procurorii DNA pe bunurile lui Ridzi, respectiv un apartament în Petroşani, o casa în comuna Scărişoara, judeţul Olt, şi un teren de 3.500 de metri pătraţi.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, a fost acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.